 |
| Vietnam |
Capitala: Hanoi
Suprafata: 335.000 km patrati
Diviziuni administrative: 53 de provincii
Populatia: 84.238.000 locuitori
Moneda: dongul vietnamez
Limba oficiala: vietnameza
Religii principale: budismul , catolicismul
Organizarea statala: republica , regim socialist
Republica Socialistă Vietnam este un stat în Asia de sud-est. Economia sa are unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere din această regiune a continentului. Vietnamul şi-a propus să devină o naţiune dezvoltată până în 2020.
Războiul din Vietnam a produs mari pierderi de vieţi omeneşti de ambele părţi, cruzime împotriva populaţiei, distrugerea şi contaminarea nediscriminată a unei mari părţi din peisaj. Vizita în Vietnam a preşedintelui SUA Bill Clinton, în noiembrie 2000, a adus normalizarea relaţiilor cu fostul inamic.
Vietnam a luptat să-şi revină după unificare şi a încercat de la începutul acestei perioade să-şi organizeze economia bazată pe agricultură conform principiilor colectiviste. Elementele forţelor de piaţă şi întreprinderile private au fost introduse la sfârşitul anilor 1980 şi o bursă a fost deschisă în 2000. Investiţiile străine au crescut, iar SUA este principalul partener comercial al Vietnamului, care încearcă să devină membru în World Trade Organisation.
S-a micşorat decalajul nivelului de trai dintre oraşe şi sate. Liderii Partidului Comunist îşi fac griji că prea multa liberalizare economică va slăbi puterea lor şi va introduce ideile decadente în societatea vietnameză.
Vietnamul a fost acuzat de reprimarea dezacordurilor politice şi a libertăţii religioase.
A devenit o ţară unificată în 1976 după ce forţele armate ale părţii comuniste de nord au ocupat sudul ţării cu un an în urmă. În anii '50, comuniştii au luptat împotriva puterii coloniale a Franţei, apoi împotriva Vietnamului de Sud sprijinit de SUA. În ultimele sale stadii conflictul vietnamez a atras atenţia întregii lumi.
 | |
| Capitală | Hanoi 21° 2' N 105° 51' E |
| Oraş principal | Hanoi |
| Limba oficială | Vietnameza |
| Sistem politic | Republică socialistă |
| - Preşedinte | |
| Independenţă | 2 septembrie, 1945 faţă de Franţa |
| Suprafaţă | |
| - Total | 331.689 km² km² (Locul 65) |
| - Apă (%) | 1.3 % |
| Populaţie | |
| - | 84.238.000 loc. (Locul 12) |
| - Densitate | 253/km² loc./km² |
| PIB | |
| - Total | $$251.8 miliarde (Locul 36) |
| - Per capita | $$3.000 |
| Monedă | dongul vietnamez |
| Fus orar | (UTC+7) |
| Domeniu Internet | .vn |
| Prefix telefonic | ++84 |
 |
| Australia |
Australia este a sasea țară din lume ca mărime și cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joasă și mai plată întindere de uscat și continentul cel mai secetos. Conține mai mult deșert decât orice alt continent: două treimi din suprafață este aridă sau semiaridă. Are o linie de coastă foarte scurtă pentru o suprafață atât de mare: în afara Golfului Carpentaria și a marelui Golf Australian, sunt foarte puține golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coastă. Continentului îi lipsesc în mod evident formele de relief: nu există râuri mari, iar munții sunt joși. Cel mai înalt varf australian, Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granița dintre New South Wales și Victoria are o înălțime de numai 2.228 m, mai puțin de jumătate din înălțimea Mont Blanc-ului.
Continentul poate fi împărțit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic și Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se suprapune în mare parte cu statul Australiei de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem și Podisul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de aproximativ 500 km, care formează Munții Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o altitudine de numai 1.500 m. Munții New England și Munții Albastrii din sud au înălțimi între 900-1.500 m.
Între Scutul Vestic și Platoul Estic sunt trei bazine interioare - Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc împreună Marele Bazin Artezian, care are în cea mai mare parte mai puțin de 300 m peste nivelul mării. În nord, partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundată de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre conține Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul mării este cel mai jos din Australia. Intersectarea Deșertului Simpson cu aceste bazine interioare estompează distincțiile fizice dintre aceste regiuni.
În Australia activitatea vulcanică a încetat doar în ultimele milioane de ani și există multă activitate seismică în Platoul Estic și Vestic. Cealaltă caracteristică geografică importantă a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului. Marea Barieră de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o lungime de peste 2.000 km și este clar vizibilă din cosmos.
Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. Vara, care ține din decembrie pana-n februarie, există valuri de căldură frecvente, temperaturile ating in general 38 grade Celsius. Unele părți sunt umede, în general regiunile de coastă estice și Insula Tasmania. Efectele neplăcute sunt într-o oarecare atenuare de brize vestice răcoroase care suflă în tot timpul anului. In zone restrânse din Australia de Sud și Australia de Vest, iernile secetoase din iunie pâna în august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie. Coasta nord-vestică tropicală are ierni secetoase si veri umede: aici ploile sunt tropicale si există condiții musonice. Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii; totuși, in alte parți, zăpada este extrem de rară. Orașul nordic Darwin are o temperatură medie de 30 grade Celsius vara și 27 iarna, cantitatea medie de precipitați fiind de 150 cm, cea mai mare parte cazând vara. La Sydney, pe coasta de nord-est, cantitatea de precipitați este de aproape 120 cm, cazând in tot timpul anului. Partea cea mai racoroasă a țării este Hobart din Tasmania, cu o temperatură medie de 17 grade Celsius vara și 12 iarna. In Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitații pe an și temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (ianuarie) si 13 (iulie).
| Commonwealth of Australia | |
| Imn național: Advance Australia Fair | |
.svg) | |
| Capitală | Canberra |
| Oraș principal | Sydney |
| Limba oficială | Engleză |
| Sistem politic | Monarhie constituțională |
| - Regină -Guvernator-general | Elizabeta a II-a Quentin Bryce |
| - Prim-ministru | Julia Gillard |
| Independență | 1901 |
| Suprafață | |
| - Total | 7,686,850km² km² (Clasament mondial: 6) |
| - Apă (%) | 1 |
| Populație | |
| - | 20,180,878 loc. (Clasament mondial: 53) |
| - Densitate | 2 loc./km² |
| PIB | |
| - Total | $718.4 miliarde US$ (17º) |
| - Per capita | $34.359 US$ (loc 14 mondial) |
| Monedă | Dolarul australian (AUD) |
| Fus orar | UTC +8 / +10 |
| Domeniu Internet | .au |
| Prefix telefonic | +61 |
