Padurile tropicale

Padure tropicala

     Sub denumirea de Pădure tropicală se înţelege vegetaţia care creşte în zonele cu climă tropicală umedă.
Caracteristic acestei vegetaţii este o vegetaţie foarte deasă aproape de nepătruns, cu o climă caldă şi umedă, după atolul de corali urmează din punct de vedere a densităţii florei şi faunei pădurea tropicală. Regiunile pădurilor tropicale cu o vegetaţie verde tot timpul anului, alcătuiesc un sistem ecologic adaptat la clima caldă cu o temperatură medie anuală de 25 °C, cu oscilaţii de temperatură medie anuală de 0,5 - 0,6 °C şi o cantitate de precipitaţii de 2.500 mm.
     Intinderea pădurilor tropicale în prezent sunt în America de Sud, America Centrală, Africa ,Asia de Sud ca şi zona ecuatorială (10° latitudine nord şi sud de ecuator) a Australiei, în general zona de întinere a acestor păduri sunt zona ecuatorială, excepţie făcând regiunea Amazonului, regiunea Anzilor Cordilieri prin evaporarea intensă a apei din Oceanul Pacific care sub formă de ceaţă ajunge regiunea Anzilor, sau regiunea Africi de est cauzat de efectul Pasat - Muson. In anul 1950 suprafaţa de întindere a pădurii tropicale a fost apreciată la 16 - 17 Mio. km² ca 11 % din suprafaţa globului, până în anul 1980 50 % din această suprafaţă a fost distrusă de către om.

     Copacii în pădurea tropicală cresc sub formă de etaje, astfel se pot aminti şase etaje de vegetaţie care nu se pot delimita clar, - pe sol sunt plantele ierboase, tufişuri, arbuşti. Solul are un strat subţire de humus cu o capacitate redusă de hrană, de aceea un rol important joacă în asigurare cu hrană Mykorrhiza.

Procesele de transformare a substanţelor sunt accelerate în această regiune din cauza climei calde şi umede, prin desişul de rădăcini absorbţia hranei e rapidă cu o fotosinteză intensă.
Dar numai 5 % din hrană sunt absorbite din sol de către plante, o parte din sursa de hrană cade ca materii în descompunere pe frunziş, sau pe sol, prin lipsa anotimpurilor există tot timpul anului frunze căzute care sunt supuse imediat unor procese de descompunere, prin capacitatea redusă de depozitare a stratului subţire de humus, aceste substanţe în descompunere sunt imediat absorbite de plante.
     Furnicile şi termitele joacă un rol important în aceste procese complexe de simbioză, şi de transformare a biomasei vegetale în proteină animală, fiind intermediari între producător şi consumator, în prezent se cercetează procesele de transformare care au loc în coroana arborilor din etajele superioare a pădurii tropicale.
O categorie însemnată (80 %) din vegetaţia regiunii o constituie plantele agăţătoare (lianele) şi epifiţii ca ferigile, ciupercile, muşchii,orhidee, bromelii , care contribuie la îmbogăţirea humusului.

     

• ora 6:00 Soarele răsare într-un timp scurt, este ceaţă. temperatura (20 °C)
• până la ora 10:00 evaporare intensă, temperatura (20-25 °C)
• până la ora 13:30 formare de nori mari, temperatura (28 °C)
• între orele 14 -17:00 In timpul ploii furtuni puternice, temperatura (30 - 31 °C)
• del ora 17:00 apare din nou soarele, temperatura (28 °C)
• ora 18:00 apusul soarelui într-un timp scurt, temperatura (26 °C)
• după ora 18:00 noaptea este întuneric, temperatura între (20 - 23 °C)