Oceanul Arctic II

Oceanul Arctic

     Mai bine din 3/4 din tarmurile celei mai mari insule ale lumii , Groenlanda (2.175.600 km patrati) , sunt scaldate de apele Oceanului Arctic. Situata in partea de nord-est a Americii de Nord , Groenlanda este marginita spre sud-vest de Marea Labrador ( ce face parte din bazinul Oceanului Atlantic ) , spre vest de Marea Baffin , spre nord-vest de stramtorile Smith si Robertson Channel ce o despart de insula Ellesmere , spre nord de apele bazinului propriu-zis al Oceanuli Inghetat  , spre est de Marea Groenlandei , iar spre sud-est de Oceanul Atlantic. De fapt , Groenlanda este formata din mai multe insule unite intre ele prin uriasa placa de gheata (inlandsis) ce acopera 1.833.900 km patrati , lasand doar spre tarmuri o zona mult mai restransa , de 241.700 km patrati , degajata cel putin trei luni pe an de gheturi. Carapacea de gheata a Groenlandei , a carei grosime medie este de 1.115 metri , atingand in unele puncte cca. 2000 metri , este strapunsa din loc in loc de nunatakuri , proeminente ale reliefului muntos ce culmineaza in Varful Grunnbjorn ( 3.734 metri ) situat in aprpierea tarmului de est , in zona stramtorii Danemarcei , ce desparte aceasta insula de Islanda. Clima deosebit de aspra ce domneste peste intinderile de gheata ale Groenlandei , cu exceptia tarmurilor sudice influentate de apele mai calde ale Curentului Irmiger , explica desifur numarul foarte redus al locuitorilor  acestei insule (49.700 in 1978) , ce apartine teritorial Danemarcei , dar avand o autonomie interna. Resedinta insulei este orsrasul Godthab ( 8545 locuitori ).

     Intre Groenlada si tarmul de nord al Canadei , se afla Arhipelagul Arctic-Canadian , format din numeroase insule , unele dintre ele deosebit de extinse la suprafata , care insa - cu unele mici exceptii - sunt degajate doar trei luni pe an de plapuma de gheata si de zapada. Populatia acestor insule este foarte rara , fiind formata din cateva mii de eschimosi , carora li se adauga temporar cercetatorii diferitelor statiuni stiintifice , precum si vanatorii si pescarii sezonieri. Cele mai mari insule din Arhipelagul Arctic-Canadian sunt : 

• Insula Baffin ( 462.800 km patrati )
• Insula Ellesmere ( 197.000 km patrati )
• InsulaVictoria ( 192.000 km patrati  )
• Insula Bansk ( 60.163 km patrati ) 
• Insula Devon ( 55.864 km patrati )
• Insula Melville ( 41.100 km patrati )
• Insula Southhampton ( 40 660 km patrati )
•  Etc.

     In apele marilor polare din nordul Europei e afla o serie de insule , de asemenea descoperite de gheturi in cea mai mare parte a anului , dintre care cele mai cunoscute sunt : 

• Insula Novaia Zemlea ( 82.600 km patrati ) - formate din doua insule prinipale : Insula de Nord si Insula de Sud
• Insula Spitsbergen ( Svalbarg 62.000 km patrati ) 
• Insula Vest Spitsbergen ( 37.900 km patrati )
• Insula Nordaustland ( 14.530 km patrati )
• Insula Franz Joseph ( 6.500 km patrati )
• Insula Kolugaev ( 3.728 km patrati )
• Insula Vaigaci ( 3.250 km patrati )
• Insula Jan Mayen ( 372 km patrati )

     In apropierea tarmului de nord a Asiei , sunt situate insulele :

• Insula Severnaia Zemlea ( 37.000 km patrati )
• Insula Noua Siberie ( 35.000 km patrati )
• Vranghel ( 7.270 km patrati )

     Conditiile deosebit de dificile au facut ca explorarea Oceanului Arctic sa inceapa abia in secolul al XVI-lea , cand se incearca gasirea " pasajului de nord-est " , intre Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific. Abia in 1879 , suedezul Erik Nordenskjold strabate distanta dintre Atlantic si Pacific prin nordul Europei , pentru ca in 1944 , canadianul Henry Larsen , sa parcurga , fara escala , distanta de 14.000 km dintre cele doua oceane in 88 de zile. La fel de dificila s-a dovedit incercarea de a gasi un drum maritim prin nord-vest ( "pasajul de nord-vest" ) intre  Atlantic si Pacific , printre insulele din nordul Canadei. Primul care a realizat acest deziderat a fost marele explorator norvegian Roald Admunsen , in 1906. 

     In zilele noastre , spargatoarele de gheata si vapoare special construite care asigura navigatia pe Oceanul Inghetat , chiar si in perioada de 7-8 luni pe an , cand apele sunt acoperite de gheata , indeosebi in zona marilor polare din nordul Asiei si Europei , unde drumul maritim ce leaga porturile Murmansk de Vladivostok ( 10.400 km ) , este cu aproximativ 14.000 kilometri mai scurt decat aceeasi distanta parcursa prin Canalul Suez.