Pamantul romanesc II

Romania - harta lacurilor

  
     In mandra noastra tara , pe langa multimea apelor curgatoare , pamantul romanesc are si o suma de ape statatoare. Acestea sunt:

•    Lacuri de munte - ele se gasesc mai ales in tinuturile montane , la altutudini de peste 1500 de metri ,      acolo unde au fost ghetari , fiind o mostenire lasata de ei. Lacurile acestea se gasesc de obicei restranse , mai multe lacuri intr-un singur loc. Daca ar fi fost mari , in loc de a sluji , ca azi , numai la adaparea turmelor , ele ar ajuta o curgere mai regulata a raurilor din Carpati , care scad prea repede peste vara. Tocmai in iulie , cand se inteteste la noi seceta , lacurile acestea si ghetarii din dimprejurul lor ar fi dat mai multa apa , iar raurile nu ar scadea asa de iute.
•    Lacurile de podis - pe podisul moldovean cu vai al caror fund e netezit in chip de uluc , apele abia mai curg , mlastinile si baltile sunt numeroase , iar omul a simtit nevoia sa faca si lacuri artificiale , pentru adaparea turmelor. Dar , naturale sau artificiale , baltile acestea din cuprinsul podisului moldovean au alta infatisare decat lacurile de pe varful muntilor : ele sunt lunguiete si insirate ca un fel de salbe unite prin firul apei curgatoare , pe cand cele de la munte sunt de obicei rotunde. 
•    Lacurile de stepa - acestea sunt de obicei sarate si n-au nicio legatura cu raurile. Cele mai insemnate sunt : Lacul Sarat , Lacul Amara , Lacul Ianca si Lacul Balta Alba. Numele arata felul apelor si originea lor. Lacurile acestea sunt scobituri pline cu apa venita din ploi si zapezi sau din putine izvoare laterale. Cand clima de stepa s-a schimbat , nisipurile sarate ramase pe urma golfului de mare si a lacului ce i-a urmat , n-au putut fi spalate peste tot de apele curgatoare , pentru ca sarea lor sa fie dusa in mare. De aceea , unele bazine inchise pastreaza si azi sarurile de odinioara.Cand ploua , lacul se umple si se mai indulceste putin ; cand scade , sarea ramane pe maluri , alba ca zapada , pana ce o noua ploaie o spala , fara s-o poata scoate spre Dunare. Cu sarurile , lor lacurile acestea sunt insa o binecuvantare pentru bolnavi.
•    Lacurile maritime - cele mai vestite sunt : lacul Mangaliei , cu maluri intocmai ca ale unui rau ; lacul Techirghiol , despartit de mare printr-un  sir de dune , si avand o apa de 5 ori mai sarata decat a Marii Negre (de aici marea lui insemnatate pentru lecuirea bolnavilor ) ; Siutghiol si Tasaul sunt lacuri dulci , iar Razim (un vechi golf de mare despartit printr-o limba de nisip si avand o mica deschizatura spre mare , Portita ) ajunsese foarte sarat , dar un canal ii trimite acum apa din Dunare. Acum vreo 2000 de ani , golful era larg deschis spre mare , si atat de adanc , incat corabiile intrau pana la fundul lui , unde sta vestita cetate Histria , asezata pe o insula. Dar nisipurile trimise de Dunare s-au prelins pe langa mal , au inaintat in linie dreapta ca un dig , astupnand cu desavarsire gura golfului. Cu marea lui intindere , de 75.000 hectare , lacul Razim va putea ajunge pescaria cea mai bogata a tarii , deoarece un brat al Dunarii (Dunavatul) se varsa acum in el. Lacurile dunarene si maritime sunt o avere nepretuita. Alaturi de sesul care da paine , ele pot inlocui din plin carnea , deoarece nici o tara din Europa nu are acum atata bogatie de lacuri pentru pescuit.