 |
| Lac glaciar |
Cele mai multe lacuri se găsesc la latitudinile mari ale emisferei nordice. Mai mult de jumătate (60%) din lacurile lumii sunt cuprinse în teritoriul Canadei. În Europa recordul este deţinut de Finlanda, unde se află nu mai puţin de 187.888 lacuri, din care 60.000 au dimensiuni apreciabile.
La unele lacuri se constată fenomenul de heliotermie.
Din cuvântul lac (latină lacus) provine termenul lacustru, care:
- în ecologie este un mediu ambient a unui lac.
- în geologie este un mediu sedimentar a unui lac.
- în ihtiologie, descrie o populaţie de peşti care completează ciclul vieţii în interiorul lacurilor.
Lacurile se pot clasifica în două categorii importante:
- Lacuri naturale
- Lacuri artificiale - realizate în urma unor activităţi umane.
Lacuri naturale pot fi de diferite tipuri:
- Lacuri de natură glaciară:
- lacuri periglaciare, în care cel puţin o parte a conturul lacului este formată de un strat de gheaţă, o calotă glaciară sau un gheţar; un exemplu de lacuri periglaciare îl constituie lacurile Viedma şi Argentino din Patagonia , Argentina.
- lacuri subglaciare a căror suprafaţă este permanent acoperită de gheaţă. Asemenea lacuri pot apărea sub straturi de gheaţă, sub calote glaciare sau sub gheţari. Ele sunt menţinute în stare lichidă din cauza efectului de izolator termic al gheţii care acoperă lacul, care împiedică disiparea energiei introduse din subsolul lacului prin fricţiune, prin apa care se scurge în lac prin crevase, prin presiunea masei de gheaţă care acoperă lacul sau prin încălzire geotermică. Cel mai mare lac de acest tip este Lacul Vostok din Antarctica.
- lacuri glaciare sunt situate în zone formate prin eroziune glaciară, acoperite în trecut de gheţari (de exemplu Marile Lacuri din Nordul Americii).
- lacuri pro-glaciare situate în aval de un gheţar şi alimentate de un gheţar.
- lacuri de fjord: Un lac aflat intr-o vale glaciara care a fost erodata pana la un nivel sub cel al marii.
- lacuri vulcanice create ca efect al unor activităţi vulcanice. La rândul lor acestea se pot împărţi în:
- lacuri de crater care se formează în craterele unor vulcani; în cazul vulcanilor activi, se vorbeşte adesea de lacuri de lavă formate din lavă topită. În craterele vulcanilor stinşi sunt lacuri fie cu apă dulce sau acide;
- lacuri tip policrater sau intercrater care acoperă mai multe cratere sau sunt localizate între cratere (de exemplu: lacul Bolsena sau lacul Bracciano ;
- lacuri de caldeira, care sunt localizat în depresiuni care se formează ca urmare a unei activităţi vulcanice
- lacuri de maar, care se formează printr-o erupţie freatică provocată de intrarea apei subterane în contact cu magma fierbinte. Un exemplu al unui asemenea lac este Lacul Brikat Ram din podişul Golan, Israel sau Laacher See din statul Renania-Palatinat.
- lacuri tectonice sau lacuri de rift, situate în urma subsidenţei în lungul unei falii geologice. Exemple de lacuri tectonice sunt: lacurilor din Marele Rift African, Lacul Baikal din Siberia, Rusia , Lacul Superior situat între Statele Unite ale Americii şi Canada sau lacurile din lungul faliei Great Glenn din Scoţia, Regatul Unit
- lacuri de baraj natural formate prin bararea unor văi în urma unor fenomene naturale:
- lacuri formate prin alunecări de teren în care barajul natural al văii este format prin alunecări de teren de pe versanţi.
- lacuri morenice în care barajul natural este format de morene transportate de gheţari.
- lacuri alpine, situate în depresiuni naturale din zone montane, având altă origine decât cele glaciare sau vulcanice;
- lacuri meteoritice formate în cratere create de meteoriţi, de exemplu lacului Elgâgâtgân din Regiunea Ciukotka, Rusia
- lacuri aluvionare, quand un cours d'eau, par exemple le Brenta en Vénétie, rencontre des dépôts alluvionnaires sur son cours, formant ainsi le lac de Levico et le lac de Caldonazzo;
- lacuri de subsidenţă sau subroziune
- Karst- oder Erdfallseen entstehen durch Karbonat- oder Salzlösung (Subrosion) im Untergrund und Nachsacken der Erdoberfläche, beispielsweise der Arendsee und der Süße See in Sachsen-Anhalt.
- lacuri carstice, formate prin dizolvarea calcarului din rocele calcaroase;
- lacuri termo-carstice' care apar în zonele de permafrost de exemplu în Alaska sau nordul Siberiei.
- lacuri de luncă - situate în depresiunile din luncile inundabile ale cursurilor de apă. Alimentarea lor se realizează în cea mai mare parte în perioadele de revărsare ale râului în lunca căruia sunt situate.
- lacuri de deltă
- limanuri fluviatile -
- limanuri maritime -
- lagune -
- lacuri endoreice situate în zone depresionare fără efluenţi importanţi de suprafaţă care să evacueze afluxurile în lac. Apa din lacurile endoreice este evacuată din sistem, fie prin evaporaţie, fie prin inflitraţie. Exemple ale unor asemenea lacuri sunt Lacul Eyre in Australia centrală sau Marea Aral în Asia centrală.
- lacuri de deflaţie sau lacuri eoliene, localizate în depresiuni formate prin eroziune eoliană, cum sunt cele din regiunea Languedoc din Franţa;
- braţ mort, este un lac ce s-a format prin separarea unui meandru al unui râu de cursul principal. Lacul format are o lungime mult mai mare decât lăţimea sa. Un exemplu este Kamernscher See de lângă Havelberg.
- Lacuri subterane formate sub suprafaţa scoarţei terestre, asociate de caverne sau straturi acvifere.
În ceea ce priveşte lacurile artificiale se pot distinge:
- lacuri de baraj -
- lacuri excavate - în care depresiunea în care se formează lacului a fost creată prin săpături. Adesea, materialul rezultat din săpături este depozitată astfel încât să creeze un dig de contur. Acest tip de lacuri este creat fie prub excavaţii speciale pentru realizarea lacului, fie prin inundarea unor amplasamente excavate în alte scopuri: cariere, mine ş.a.
- lacuri de închidere a unor golfuri maritime.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu