Colloseum

Colloseumul din Roma

     Colosseumul este un monument turistic din Roma vizitat de foarte mulţi turişti din toată lumea. El este probabil cea mai impresionantă clădire-ruină a Imperiului Roman. Cunoscut iniţial sub numele de Amfiteatrul Flavian, Colosseumul era cea mai mare construcţie a vremurilor sale şi astăzi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat.Spre deosebire de amfiteatrele construite anterior între două dealuri, Colosseumul este o structură autonomă, în întregime construită. Planul său este eleptic, având 189 m lungime şi 156 m lăţime, aria sa fiind de 6 ha. Înălţimea zidului exterior este de 48 m. Perimetrul originar măsoară 545 m. Arena centrală este ovală, având 86 m lungime şi 156 m lăţime, înconjurată de un zid de 4,5 m înălţime, care se ridică până la nivelul primelor rânduri pentru spectatori.

Se estimează că zidul exterior era construit din 100.000 m³ de travertin, nu zidit cu mortar, ci fixat cu scoabe de fier. Ansamblul structurii a suferit pagube însemnate în decursul veacurilor, prin prăbuşirea unor părţi mari, în urma unor cutremure. S-a păstrat partea de nord a zidului de incintă. În secolul al XIX-lea au fost adăugate la extremităţile sale rampe de cărămidă pentru a-l consolida. Restul exteriorului actual al Colosseumului este de fapt zidul interior de la origine.

Partea păstrată a zidului exterior al faţadei monumentale se compune din trei niveluri de arcade suprapuse, având deasupra o platformă pe care se înalţă un atic foarte înalt, prevăzut cu ferestre la intervale regulate. Arcadele sunt încadrate de semi-coloane dorice, ionice şi corintice, în timp ce aticul este împodobit cu pilastri corintici. Fiecare arc de la al doilea şi al treilea etaj era ornat cu statui, probabil reprezentând divinităţi şi alte personaje ale mitologiei greco-romane.

În jurul părţii de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse în corbel. Acestea susţineau un acoperiş mare retractabil, cunoscut sub numele de velarium, care ferea spectatorii de arşiţa soarelui sau de ploaie. Era o pânză foarte mare, susţinută de o plasă din frânghii, cu o gaură în mijloc. Acoperea două treimi din arenă, în pantă către centru, pentru a capta vântul şi a-l dirija către spectatori. Velarium-ul era manevrat de marinari înrolaţi în acest scop la sediul marinei din Misenium şi cazaţi la cazarma Castra Misenatium din apropierea Colosseumului.

Capacitatea enormă a Colosseumului necesita un sistem de acces şi de evacuare eficient, pentru care arhitecţii au conceput soluţii similare celor care există la stadioanele moderne. La parter existau 80 de intrări, dintre care 76 erau destinate spectatorilor de rând. Fiecare intrare era numerotată, precum şi fiecare scară. Nordul intrării principale era rezervat imparatului şi apropiaţilor săi, pe când celelalte trei intrări axiale erau destinate elitei. Cele patru intrări axiale erau bogat decorate cu picturi şi reliefuri din stuc, dintre care s-au păstrat unele fragmente. Un mare număr de intrări au dispărut prin prăbuşirea zidului exterior, dar intrările de la XXIII la LIV mai există.

Spectatorii primeau bilete sub formă de bucăţi de ceramica, pe care erau indicate prin numere secţiunea şi rândul. Ajungeau la locurile lor prin vomitoria (la singular vomitorium) care dădeau în tribună. La sfârşitul jocurilor sau în caz de urgenţă, evacuarea se putea face în câteva minute.În conformitate cu Calendarul Codex din 354, Colosseumul ar putea găzdui 87.000 de oameni, cu toate că estimările moderne pun cifra la aproximativ 50.000. Ei au fost aşezaţi într-un aranjament pe niveluri, care reflecta natura rigidă stratificată a societăţii romane. Cutii speciale erau puse la nord şi sud pentru împărat şi Virginele Vestal, oferind cele mai bune puncte de vedere ale arenei.

Roma antica

Centrul Romei