World's Travel Blog: Eruptia unui vulcan in etape

Prin vulcan se întelege atat formatia geologica de forma conica formata prin eruptia lavelor, cenuselor şi gazelor dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adancime cat si deschizatura din scoarta terestra care emite roca topita sau partial topita (lava), cenusa şi gaze. Deschizatura poate fi o crapatura sau o gaura (mai mult sau putin rotunda), caz in care se numeste „crater”. O caldeira este bazinul in forma de caldare format prin asezarea partii de sus a conului vulcanic, ea avand uneori crapaturi sau crater(e).

Eruptia unui vulcan

Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiecarui strat geologic este determinata de greutatea specifica a rocilor componente. Astfel în centru (miezul Terrei) se gasesc cele mai grele elemente care, prin procese fizico-chimice exoterme, ajung la temperaturi foarte ridicate (mii de grade Celsius), fapt ce determina topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzeaza presiuni deosebit de mari, gazele cautand sa strapunga straturile de la suprafata. Rocile vecine magmei sufera procese de transformare, fiind numite roci metamorfice.

Un vulcan se formeaza prin ridicarea scoartei, alcatuind „conul vulcanului”, sub presiunea gazelor si magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafata printr-un crater(deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater putin adanc se numeşte patera.

Cu toate ca vulcanii sunt în general asociati cu distrugere, ei au si unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca pamantul din jurul multor vulcani sa fie foarte fertil; ei creeaza noi forme de teren pe fundul marilor, iar studiul vulcanilor contribuie in mod semnificativ la intelegerea noastra cu interiorului Terrei.

Formarea unui vulcan la marginea placilor continentale

Fenomenul iesirii magmei la suprafata este denumit eruptie si are loc acolo unde scoarta terestră opune cea mai mica rezistenta. Acest punct de rezistenta redusa este reprezentat de crapaturile din scoarta sau de limitele dintre placile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia, din Cercul de foc al Pacificului), sau vulcani din Islanda.

Eruptia vulcanului este însotita de cutremure de pamant, eruptie de gaze, cenusa, bombe vulcanice (fragmente rupte din crater) si lava (vascozitatea ei difera dupa reacţia acida sau bazica a lavei) care se solidifica prin racire.

Erupţiile vulcanice sunt de doua feluri:

eruptia efuziva este o eruptie vulcanica silentioasa, care scoate la suprafata lava bazaltica cu viteza mica (eruptiile vulcanului Kilauea din Hawaii sunt efuzive).

eruptie exploziva este o eruptie puternica a unui vulcan care arunca in aer materia pe distante uriase; lava e saraca in silicat; poate fi foarte periculoasa pentru locuitorii aflati în apropiere de locul eruptiei.

Eruptia vulcanului Rinjani cu descarcari electrice atmosferice in anul 1994

Clasificare:

Dupa perioada de formare:

vulcani tineri
vulcani batrani

2. Dupa activitate:

vulcani activi (care continua sa erupa )
vulcani stinsi ( a caror activitate a incetat cu mii de ani in urma )

3. Dupa tipul de manifestare a eruptiei:

de tip islandic, cu eruptii liniare de lave fluide, fara explozii
de tip hawaian, cu eruptii centrale linistite de lave fluide
de tip strombolian, cu eruptii de lave fluide si explozii ritmice de gaze
de tip vulcanian, cu eruptii de lave vascoase care, dupa consolidarea in cosul vulcanic, vor fi expulzate sub formă de cenusa si bombe vulcanice prin explozii puternice ale gazelor
de tip peleean, cu eruptii de lava vascoasa care se ridica sub forma unui stalp
de tip Bandai-San, la care exploziile foate puternice arunca in aer vechiul aparat vulcanic.